A trecut o lună întreagă de când jucăm piesa Prîslea cel voinic...iar domnul director al Teatrului este total inert. Înainte de toate...nici nu mă mir, de altfel. Oare, ce ar putea cuvânta. Ceva...orice... de bine, de rău, o înjurătură. Când ne intersectăm pe holul Teatrului, pare că ar vrea să fugă. Nu este interesat în nici un fel de această producţie. Noi din fericire suntem. Şi asta contează.
